Pensiunea Hanul Dacilor - Sat Podeni

…”Veşnicia s-a născut la sat… Vorbe înţelepte şi actuale, dacă ne gândim că tot cu sapa lucrăm pământul, calul cară lemne şi transhumanţa încă există. Fie că vrei să îţi aduci aminte de copilărie, fie că vrei să descoperi viaţa tihnită şi simplă de la “ţară”, Pensiunea Hanul Dacilor de la Podeni este o punte între agitaţia şi stresul de la oraş şi nemărginirea satului românesc. … Puteţi vedea sutele de capre, care aici încă reprezintă o sursă importantă de hrană, gusta brânzeturi şi lapte, puteţi savura pâinea caldă din cuptoarele ţărăneşti, plăcinte cu varză şi alte produse, direct din curtea ţăranului.”…

Pensiunea Hanul Dacilor Podeni - Drumetii Pensiunea Hanul Dacilor Podeni - Alpinism Pensiunea Hanul Dacilor Podeni - Mountain bike Pensiunea Hanul Dacilor Podeni - Offroad Pensiunea Hanul Dacilor Podeni - Motocross Pensiunea Hanul Dacilor Podeni - ATV Pensiunea Hanul Dacilor Podeni - Deltaplanorism Pensiunea Hanul Dacilor Podeni - Vanatoare

Vă prezentăm mai jos câteva activităţi şi puncte de interes pe care le puteţi efectua/vizita pe timpul şederii d-voastră la Pensiunea Hanul Dacilor Podeni. Acestea vă vor fi prezentate succint pentru a vă putea forma rapid o impresie generală asupra potenţialului zonei. Pentru o prezentare amănunţită a activităţilor şi punctelor de interes locale vă invităm să consultaţi articolele blog-ului Pensiunii Hanul Dacilor Podeni.


Vizualizaţi harta Activităţi Pensiunea Hanul Dacilor Podeni pe tot ecranul.

Pensiunea Hanul Dacilor Podeni - Salina Turda

Salina Turda

Distanţă: 28KM
Interes: Tratament, Agrement

Salina Turda constituie astăzi un adevarat muzeu de istorie a mineritului în sare. Starea excelentă de conservare a lucrărilor miniere şi a utilajelor utilizate la transportul sării, alături de grija cu care s-au efectuat lucrările de pregătire a salinei pentru a deveni obiectiv turistic, fac ca istoria şi legenda să se împletească armonios aici. Numărul tot mai mare de turişti, sosiţi din cele mai îndepărtate arii geografice pentru a vizita salina sunt o confirmare a valorii turistice şi istorice a ei.

Pensiunea Hanul Dacilor Podeni - Strand Durgau

Ştrandul Durgău (Băile Turda)

Distanţă: 28KM
Interes: Tratament, Agrement

Zona curativă şi de agrement în care sunt situate lacurile cu apă mineralizată de la Durgău-Valea Sărată se află la nord de municipiul Turda (lângă Salina Turda). Cele cinci lacuri s-au format prin umplerea cu apă a unor foste mine de sare prăbușite. Lacurile de la Durgău au fost utilizate pentru balneaţie şi terapie în mod empiric şi cu amenajări minime încă din secolul al XIX- lea. Apele mineralizate clorosodice au fost utilizate pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, de circulaţie periferică şi a afecţiunilor ginecologice. Pentru confortul turiştilor au fost amenajate locuri cu nisip pentru plajă, pontoane din lemn, duşuri şi un bar cu terasă.

Pensiunea Hanul Dacilor Podeni - Cheile Turzii

Cheile Turzii

Distanţă: 33.9KM
Interes: Agrement, Alpinism, Drumeţii

Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte şi abrupte, creste ascuţite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotişuri, arcade etc. Conţine peste 1.000 de specii de plante, animale, fluturi unele reprezentând elemente rare ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, şogârţul de baltă, tisa, scoruşul, garofiţa albă, fluturaşul de stâncă. Cheile Turzii o lungime de 1.300m şi o înălţime a pereţilor de până la 200m. Cheile ocupă o suprafaţă de 324ha şi s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hăşdate.

Peste apa văii Hăşdate există 4 punţi. Prima punte (I) este amplasată nu departe de intrarea văii Hăşdate în Chei, ultima punte (IV) aproape de ieşirea din Chei, în direcţia de curgere a apelor văii. Plecând de la cabană, până la puntea IV, poteca turistică urmează malul stâng al Văii Hăşdate, între puntea IV şi puntea III malul drept, între puntea III şi puntea II malul stâng, între puntea II şi puntea I malul drept, iar după puntea I (până la ieşirea din Cheile Turzii în direcția satului Petreștii de Jos) malul stâng.

Pensiunea Hanul Dacilor Podeni - Cheile Borzesti

Cheile Borzeşti

Distanţă: 13.5KM
Interes: Agrement, Alpinism, Drumeţii

Cheile Borzești sunt situate la cca 13,5km de Pensiunea Hanul Dacilor Podeni şi la 5 km sud-vest de Cheile Turzii, fiind săpate de apele Văii Borzești (Valea Berchiş) în aceleași formațiuni calcaroase jurasice, ca și Cheile Turului şi Cheile Turzii. Cheile săpate în calcare jurasice se întind pe o distanţă de 3 km şi sunt presărate cu o multitudine de cascade unele mai spectaculoase decât altele. Cheile Borzești sunt relativ sălbatice şi greu accesibile, o potecuţă le insoţeşte pe alocuri dar în porţiunile greu accesibile acesta urcă pe versant, fiind dificilă observarea cheilor din apropiere. Din cauza acestui peisaj sălbatic Cheile Borzeşti au fost declarate rezervaţie peisagistică.

Pensiunea Hanul Dacilor Podeni - Comuna Rimetea

Comuna Rîmetea

Distanţă: 26,6KM / 10KM (drumeţie/offroad)
Interes: Agrement, Alpinism, Drumeţii

Comuna Rîmetea este situată în partea nordică a judeţului Alba într-un mic bazinet depresionar, respectiv depresiunea Trascăului, străbătută de la sud la nord de cursul văii Rîmetea. Comuna se învecinează în vest cu comunele Poşaga şi Ocoliş, în sud cu comuna Livezile şi în est cu comuna Mirăslău.

Localitatea este mai cunoscută pentru patrimoniul antropic, bogat şi variat, decât pentru patrimoniul natural. O bună parte a patrimoniului antropic face parte dintr-un program de prezervare şi de restaurare al fundației Transylvania Trust. Majoritatea obiectivelor de patrimoniu datează din secolele XVII-XIX. Printre acestea se numără:

aproximativ 200 de clădiri laice tradiţionale (case, grajduri, ateliere etc.) construite între secolele XVII şi XIX (cea mai veche casă din sat este casa unui miner, construită în 1668 şi renovată după 2004);
cea mai veche moară de apă funcţională din regiune (are o vechime de peste două secole);
 urmele câtorva mine de fier (guri de mină, începuturi de galerii deocamdată nerecondiţionate etc.);
 morminte de familie săpate în stâncă, unice în România, folosite din generaţie în generaţie (declinul demografic din prezent face caducă săparea unor noi morminte în stâncă, astfel încât oamenii din prezent sunt îngropați în mormintele strămoşilor);
 pe unele porţi se mai văd plăcuţe înfăţişând diversele obiecte (scară, găleată, lopată etc.) cu care respectiva gospodărie contribuia la efortul colectiv în caz de incendiu;
 biserica unitariană, sec. XVII-XVIII (turnul a fost finalizat în 1670, iar nava în 1796);
 mănăstirea ortodoxă construită la sfârşitul anilor ’90 între Rîmetea şi Buru;
 ruinele celor două cetăţi medievale, cea de pe Piatra Secuiului şi Cetatea Trascăului.

Masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt mai împădurite în partea vestică Vf. Cornului (1.238 metri), Ardaşcheia (1.250 metri), Dealul Băieşilor (1.010 metri) şi mai golaşe în est unde domină Piatra Secuiului (1.128 metri) şi apoi Tarşa (999 metri).

Pensiunea Hanul Dacilor Podeni - Piatra Secuiului

Piatra Secuiului

Distanţă: 26,6KM / 10KM (drumeţie/offroad)
Interes: Agrement, Alpinism, Drumeţii

Masivul Piatra Secuiului este un masiv calcaros, golaş şi alungit, împărţit în două părţi de o “râpă” (ceea ce face ca, din mai până în septembrie, soarele să răsară de două ori pentru acei oameni care trăiesc în partea de nord a localităţii). Partea nordică a masivului, mai scundă, poartă şi numele de “Colţii Trascăului” și adăpostește ruinele unei fortărețe medievale. Relieful de tip carstic al masivului este caracterizat de o prezență intensivă a liniilor de fisurare şi de existenţa a peste 15 peşteri de mici dimensiuni (doar trei dintre ele având peste 15 metri lungime) situate în partea superioară a abruptului. Potrivit unei legende locale, denumirea de “Piatra Secuiului” provine de la faptul că, în secolul al XIII-lea, secuii din sat s-au refugiat pe muntele din apropiere pentru a scăpa de asediul tătarilor.

Pensiunea Hanul Dacilor Podeni - Cariera de piatra de la Podeni

Cariera de piatră de la Podeni

Distanţă: 3KM
Interes: Agrement, Drumeţii

… Într-un document se sublinia că localitatea “nu se aseamănă cu satele româneşti de la munte cu case împrăştiate şi sărăcăcioase, ci este una dintre așezările cu construcţiile cele mai ordonate şi frumoase. În sat se fac pietre funerare, stâlpi pentru porţi și alte lucrări din cioplitură de piatră şi astfel se explică buna stare ce se observă aici cu toate că au un hotar mic şi pietros tocmai pentru că ei prelucrează ceea ce împiedică lucrarea pământului, adică piatra”…